De ce dor articulațiile la schimbarea vremii și la frig: ce arată studiile și ce ajută iarna

De ce dor articulațiile la schimbarea vremii e o întrebare la care știința răspunde cu jumătate de gură. Cel mai mare studiu pe zile, făcut în Marea Britanie pe telefoane mobile, a găsit cu circa 20% mai multe zile cu durere pe vreme umedă, cu vânt și cu presiune scăzută. O analiză pe 11 milioane de consultații medicale nu a găsit nicio legătură cu ploaia. Iar cea mai recentă meta-analiză spune că, pentru artrita reumatoidă și pentru durerile de genunchi, șold și spate, vremea nu e un factor de risc măsurabil.

Mai jos ai fiecare studiu cu cifrele lui, cine simte mai tare, ce poți face acasă în lunile reci și când are sens o baie caldă. Ideea de reținut de pe acum: frigul nu strică articulația, dar la unii oameni o face să doară mai tare.

Pe scurt: vremea nu strică articulația, dar poate crește durerea

Cartilajul nu se uzează mai repede pentru că afară e frig sau umed. Ce se schimbă, la o parte dintre oameni, e cât de tare se simte durerea și cât de înțepenită e articulația dimineața. Diferența dintre „boala avansează" și „simt mai mult" contează, pentru că prima ar cere să te muți, iar a doua se rezolvă cu haine mai groase și cu mișcare.

Ce arată studiile (inclusiv cele care nu găsesc legătură)

Aproape trei sferturi dintre oamenii cu artrită spun că vremea le influențează durerea, după cum rezumă profesorul Will Dixon, de la Universitatea din Manchester, cel care a condus studiul de mai jos. Problema a fost mereu cum măsori asta, pentru că memoria unei zile proaste nu ține loc de măsurătoare.

Cloudy with a Chance of Pain (Manchester, 2019)

Studiul a rezolvat problema cu telefonul. În 2016, peste 13.000 de britanici cu artrită, fibromialgie, migrenă sau durere neuropată au instalat o aplicație în care își notau durerea în fiecare zi, iar vremea locală se lua automat după poziția GPS a telefonului. Analiza finală, publicată în npj Digital Medicine în octombrie 2019, a folosit 2.658 de persoane care au trimis date aproape zilnic, luni la rând.

Rezultatul: umiditatea relativă ridicată a fost factorul cel mai puternic legat de zilele cu durere, alături de presiunea atmosferică scăzută și de vânt. Temperatura, luată singură, nu a avut nicio legătură cu durerea la nivelul întregului grup. Nici ploaia. Mărimea efectului contează: într-o zi umedă, cu vânt și cu presiune scăzută, șansa unei zile dureroase era cu aproximativ 20% mai mare decât într-o zi obișnuită. În cifre, dacă riscul tău de bază e de 5 zile din 100, pe vreme rea urcă la 6 din 100. Autorii au ținut cont de dispoziție și de activitatea fizică, iar legătura a rămas.

EPOSA: vârstnici cu artroză din șase țări europene

Proiectul european EPOSA a urmărit persoane între 65 și 85 de ani cu artroză de genunchi, șold sau mână din Germania, Olanda, Spania, Suedia, Marea Britanie și Italia. Prima analiză, publicată în 2014 pe 712 participanți, a găsit că 67% se declarau sensibili la vreme: 39% dădeau vina pe vremea umedă sau ploioasă, 30% doar pe frig, 26% pe o combinație. Cei sensibili raportau durere medie de 4,1 pe o scară de la 0 la 10, față de 3,1 la ceilalți.

A doua analiză, publicată în Journal of Rheumatology în 2015 pe 810 participanți, a legat datele meteo reale de durere. Umiditatea medie a zilei și cea din ultimele trei zile au fost asociate cu mai multă durere, iar efectul umidității a fost mai puternic pe vreme relativ rece. Efectul, din nou, a fost mic. Autorii au scris că asocierea sugerează o legătură cauzală, dar că variațiile de la o zi la alta nu o confirmă.

BMJ 2017: 11,7 milioane de consultații și nicio legătură cu ploaia

Din partea cealaltă vine studiul lui Anupam Jena, de la Harvard, publicat în numărul de Crăciun al BMJ din 2017. Echipa a luat 11.673.392 de consultații la medicul internist, făcute de 1.552.842 de americani de peste 65 de ani, asigurați Medicare, între 2008 și 2012, și le-a legat de datele stațiilor meteo. În zilele ploioase, 6,35% dintre consultații erau pentru dureri articulare sau de spate; în zilele fără ploaie, 6,39%. Diferența e invers față de ce ar aștepta cine crede în legătură și e prea mică să însemne ceva, inclusiv în subgrupul cu artrită reumatoidă.

Studiul are o limită evidentă: măsoară vizitele la medic, nu durerea. Dacă te doare mai tare pe ploaie și stai acasă cu o pătură pe genunchi, nu apari în date. Tot arată însă că ploaia nu împinge oamenii la doctor.

Două meta-analize care nu spun același lucru

O meta-analiză publicată în Annals of Medicine în 2023 (Wang și colaboratorii) a pus la un loc 14 studii observaționale despre artroză și a găsit corelații moderate: durerea creștea cu presiunea atmosferică (r = 0,35), scădea cu temperatura (r = -0,36) și abia se mișca la umiditate (r = 0,09). Autorii au concluzionat că vremea e legată de durerea din artroză.

Un an mai târziu, echipa profesoarei Manuela Ferreira a publicat în Seminars in Arthritis and Rheumatism o meta-analiză mai strictă: doar studii de tip case-crossover, în care fiecare pacient e comparat cu el însuși în zilele cu și fără puseu. Pe 11 studii și 15.315 participanți, umiditatea, presiunea, temperatura și precipitațiile nu au avut nicio legătură cu riscul de durere în artrita reumatoidă, în durerea de genunchi, de șold sau lombară. Singura excepție a fost guta, unde temperaturile mari cu umiditate mică au fost asociate cu mai multe crize.

Diferența vine din metodă. Corelațiile din studiile observaționale prind și diferențele dintre oameni, dintre anotimpuri și dintre țări, iar designul case-crossover le elimină. Cele două analize nu cad de acord nici asupra sensului: la Wang durerea crește cu presiunea, în studiul britanic scade. La întrebarea „azi, față de ieri, te doare mai tare din cauza vremii?" răspunsul statistic e „aproape deloc"; la „în lunile reci și umede te doare mai des?" răspunsul e „puțin, la unii".

Cine simte cel mai tare

În EPOSA, femeile aveau șanse de aproape două ori mai mari decât bărbații să se declare sensibile la vreme, iar fiecare punct în plus pe scara de anxietate creștea și el probabilitatea. Cea mai surprinzătoare cifră a fost geografică: participanții din Spania și Italia se declarau sensibili la vreme de 2 până la 4 ori mai des decât cei din Suedia, iar cei sensibili din climatele calde și uscate raportau cea mai mare durere din tot studiul, 5,4 din 10.

Interpretarea autorilor e că organismul răspunde la schimbare, indiferent de tipul de vreme în care trăiești. Pentru artroză, semnalul din EPOSA a fost umiditatea pe fond de frig, deci cine are deja o gonartroză sau o coxartroză simțită la urcatul scărilor va observa iarna mai ales redoarea, nu neapărat o durere nouă.

Ce ajută acasă

Măsurile de mai jos sunt fără medicamente și vin din ghidul NICE pentru artroză, din materialele NHS și din studiile de mai sus.

• 1Mișcarea rămâne tratamentul de bază. Ghidul NICE din 2022 cere ca fiecare persoană cu artroză să primească un program de exerciții adaptat și să i se explice că mișcarea regulată, chiar dacă la început poate provoca durere sau disconfort, face bine articulațiilor, iar beneficiul crește dacă o ții pe termen lung. Iarna, când ieși mai rar, exercițiile de întărire a mușchilor coapsei, pentru genunchi, și ai șoldului se pot face în casă.
• 2Căldură locală. NHS scrie că aplicarea de comprese calde sau reci pe articulație ameliorează durerea la unele persoane. Formularea e prudentă pentru că dovezile sunt subțiri: analiza Cochrane pe termoterapie în gonartroză, din 2003, a găsit doar trei studii mici, cu 179 de pacienți. O pernă electrică pe genunchi, 15-20 de minute înainte de culcare, e ieftină și nu are riscuri dacă nu adormi cu ea.
• 3Genunchi acoperiți. Dacă studiul din 1952 are dreptate cu lichidul sinovial, articulația care nu se răcește nu înțepenește. N-am găsit un studiu clinic despre genunchiere pe vreme rece, dar e cea mai ieftină aplicare a mecanismului.
• 4Greutatea. NHS și NICE pun controlul greutății lângă exerciții, pentru genunchi și șold. Iarna, când mănânci mai mult și te miști mai puțin, e anotimpul în care kilogramele se adună.
• 5Planificarea după prognoză. Dacă zilele umede și cu presiune scăzută îți dau mai multă durere, poți muta treburile grele în zilele bune. Nu tratează nimic, dar te scutește de o zi proastă petrecută pe scară.

De ce dor articulațiile noaptea

Durerea nocturnă e obișnuită în artroză: în studiul olandez CHECK, care a urmărit zece ani 170 de persoane de vârstă mijlocie cu simptome de șold, între 22 și 35% raportau durere noaptea, în funcție de anul de urmărire. Explicațiile propuse țin de lipsa mișcării ore în șir și de poziția care apasă articulația, la care se adaugă faptul că noaptea nu mai ai nimic care să-ți distragă atenția. În artritele inflamatorii intervine și ritmul zilnic al cortizolului, hormonul antiinflamator propriu, care scade noaptea.

Ce ajută: căldura locală înainte de culcare și o pernă între genunchi dacă dormi pe o parte. Dacă durerea te trezește constant, spune-i medicului: durerea care nu te lasă să dormi e unul dintre lucrurile pe care le cântărește când judecă cât de avansată e artroza.

Când nu e reumatism: semne de consult

Vremea e o explicație comodă și tocmai de aceea poate acoperi altceva. Câteva situații în care nu aștepți să treacă frontul atmosferic.

Baia caldă și cura iarna

Dacă frigul și umezeala îți cresc durerea, apa caldă face opusul: încălzește țesuturile și, prin plutire, ia greutatea de pe genunchi și șolduri. Întrebarea e cât din asta e dovedit și cât e senzație plăcută.

Pentru artroză, analiza Cochrane din 2007 (Verhagen și colaboratorii) a găsit, pe 7 studii randomizate și 498 de pacienți, dovezi de nivel „argint" că băile cu apă minerală reduc durerea, îmbunătățesc calitatea vieții și scad consumul de analgezice față de lipsa tratamentului. Autorii au adăugat imediat că studiile erau slabe metodologic și că rezultatele trebuie privite cu prudență. Pentru artrita reumatoidă, analiza Cochrane din 2015, pe 9 studii și 579 de persoane, a considerat dovezile insuficiente ca să spună că balneoterapia e mai bună decât nimic, decât exercițiile sau decât relaxarea.

Pentru artroză, deci, baia termală are în spate dovezi modeste, dar reale, iar pentru artrita reumatoidă are mai ales tradiție. Cum alegi între ape sulfuroase, sărate sau oligominerale ai în ghidul despre stațiunile balneare pentru reumatism, iar pentru cele două articulații care dor cel mai des iarna am scris separat despre gonartroză și coxartroză.

Când e util și când nu

Baia caldă e utilă pe durerea cronică, mecanică, de artroză, și pe redoarea de iarnă. În apa de cură de 36-37 °C stai 15-20 de minute, iar la 40 °C tot atât, cu cel puțin 30 de minute pauză înainte de următoarea intrare. E contraindicată pe o articulație caldă și umflată, în puseu inflamator, la febră, la hipertensiune necontrolată sau la bolile de inimă severe. Lista completă e în ghidul despre contraindicațiile băilor termale.

Iarna mai e o capcană, de altă natură: ieșirea din apa de 37 de grade în aerul de minus cinci. Pentru tensiune e un salt brusc, iar părul ud și ceafa descoperită te răcesc în câteva minute. Cum se face baia afară pe ger fără să te îmbolnăvești am scris în ghidul despre băile termale iarna; dacă vrei să eviți complet tranziția, ai lista de băi termale acoperite. Ce face apa caldă cu restul corpului ai în articolul despre beneficiile băilor termale.

Pentru o cură adevărată, de 10-18 zile, cu proceduri prescrise de un medic balneolog, stațiunile căutate cel mai des pentru articulații sunt Băile Felix, cu ape oligominerale de 37-38 °C în bazine, și Băile Herculane, cu ape sulfuroase. Amândouă merg tot anul. Restul le găsești pe harta băilor termale, cu filtru pe afecțiuni reumatismale.

Pentru Herculane, vezi toate cazările din Băile Herculane. Ce declară hotelurile despre izvoarele proprii nu am putut verifica cu analize publicate.

Întrebări frecvente

Concluzie

Vremea nu îți strică articulațiile. La unii oameni, zilele umede, reci și cu presiune scăzută aduc ceva mai multă durere și redoare, iar efectul e mic, măsurat în procente. Ce poți controla e cât te miști și cât de caldă ții articulația. Baia termală are dovezi modeste pentru artroză și rămâne o alegere bună de iarnă, cu condiția să nu intri în apă în puseu. Iar dacă durerea vine brusc, într-o singură articulație roșie și fierbinte, nu e vremea de vină.

Articole înrudite

• Stațiuni balneare pentru reumatism: cum alegi o cură în România
• Gonartroza și tratamentul balnear
• Coxartroza și tratamentul balnear
• Contraindicațiile băilor termale
• Băi termale iarna în România: unde faci baie afară pe ger